Home » Cultură » ”Calea Ferată a Morţii”, proiectul lui Stalin realizat cu preţul a peste 100.000 de vieţi omeneşti

”Calea Ferată a Morţii”, proiectul lui Stalin realizat cu preţul a peste 100.000 de vieţi omeneşti

”Calea Ferată a Morţii”, proiectul lui Stalin realizat cu preţul a peste 100.000 de vieţi omeneşti
Publicat: 09.07.2016
Calea ferată a fost construită în condiţii inumane.

La periferia oraşului Salekhard, capitala Regiunii Autonome Yamal Nenets din Rusia, la marginea Cercului Polar, se află ruinele căii ferate Salekhard – Igarka, cunoscută şi sub numele de ,,Calea Ferată a Morţii”, ,,Drumul Morţii” sau ,,Drumul Mort”. Traseul trebuia să fie lung de aproximativ 1300 de kilometri şi să facă parte din aşa-numita ,,Linie Transpolară a lui Stalin”, o modalitate prin care liderul sovietic încerca să unească oraşul Inta, aflat în estul Siberiei, de Igarka, aşezare localizată pe râul Yenisei, în vestul actualei Federaţiei Ruse. 

Deşi nu a fost niciodată finalizată, ,,Calea Ferată a Morţii” a fost construită cu preţul a mii de oameni forţaţi să facă acest lucru. Cea mai mare parte a muncitorilor proveneau din gulagurile sovietice, unde erau încarceraţi aşa-numiţii ,,inamici ai poporului”, persoane condamnate pentru faptul că aducea ,,ofense politice” statului rus. 

 

În afara faptului că făcea parte din planul lui Stalin de a cuceri Oceanul Arctic, ,,Calea Ferată a Morţii” nu trebuia construită. Transporturile de materie primă din zonele miniere siberiene se puteau face şi pe liniile de cale ferată existente deja, însă dictatorul insista că trebuie construită o nouă rută, care să lege oraşele Salekhard şi Igarka. 

 

Construcţia propriu-zisă a căii ferate a început în anul 1947 şi se presupune că a fost realizată cu ajutorul a aproximativ 80.000 – 120.000 de prizonieri, deşi unele surse menţionează că ar fi fost folosiţi peste 300000 de muncitori. Aceştia lucrau în condiţii inumane: erau expuşi unor temperaturi care atingeau uneori chiar şi -60 de grade Celsius, se îmbolnăveau vara din vauza infecţiilor şi erau bătuţi ori de câte ori păreau că sunt slăbiţi. Se presupune că o treime dintre cei care au fost prezenţi pe şantier şi-au pierdut viaţa. 

 

Numeroasele probleme tehnice întâmpinate pe parcursul construirii căii ferate, lipsa unor echipamente adecvate, dar şi condiţiile meteo extreme i-au determinat pe ingineri să întrerupă şantierul imediat după moartea lui Stalin, în anul 1953. În acel moment, numai 698 de kilometri din traseul iniţial fusese finalizat, cu un cost de aproximativ 42 de miliarde ruble (10 miliarde de dolari americani, la acea vreme). 

 

În anul 2010, o secţiune din calea ferată, ce leagă astăzi oraşele Igarka şi Norilsk pe o distanţă de aproape 220 de kilometri, a fost reconstruită pentru a susţine industria de nichel şi produse petroliere din această zonă. Linia, redenumită ,,Ruta Latitudinală Nordică”, a fost deschisă în anul 2015. 

Sursa: amusingplanet.com

Vă mai recomandăm şi: Trans-siberianul – Cel mai lung drum de fier din lume

                                            Cea mai lungă linie de cale ferată de mare viteză: distanţa Moscova-Beijing va fi parcursă numai în 2 zile

                                              De ce transformă căldura şinele de tren în „spaghete”?

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Inima umană este incredibilă! Un studiu arată că se poate repara singură
Inima umană este incredibilă! Un studiu arată că se poate repara singură
Ceaușescu la vânătoare de mufloni: „A fost un adevărat infern”
Ceaușescu la vânătoare de mufloni: „A fost un adevărat infern”
Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială
Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială
De ce azbestul încă apare în unele produse cosmetice?
De ce azbestul încă apare în unele produse cosmetice?
Ignaz Semmelweis: Pionierul igienei moderne și Salvatorul Mamelor. Cum a schimbat un medic istoria medicinei cu un simplu gest
Ignaz Semmelweis: Pionierul igienei moderne și Salvatorul Mamelor. Cum a schimbat un medic istoria medicinei cu un simplu ...
Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume
Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume
Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un război nuclear
Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un război nuclear
Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii
Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii
Uber a lansat opțiunea XXL
Uber a lansat opțiunea XXL
Ionel Brătianu, regele neîncoronat care a condus România din umbră şi s-a iubit cu nora lui Cuza şi cu Regina Maria
Ionel Brătianu, regele neîncoronat care a condus România din umbră şi s-a iubit cu nora lui Cuza şi cu Regina Maria
Cât a plătit un miliardar pentru banana lipită cu bandă adezivă de perete?
Cât a plătit un miliardar pentru banana lipită cu bandă adezivă de perete?
Orașul din România în care va fi construită o fabrică de baterii de 50 de milioane de euro
Orașul din România în care va fi construită o fabrică de baterii de 50 de milioane de euro
Misiunea spațială Hera a primit un asistent AI „prietenos”
Misiunea spațială Hera a primit un asistent AI „prietenos”
Într-o biserică din Elveția, holograma lui Iisus oferă sfaturi credincioșilor
Într-o biserică din Elveția, holograma lui Iisus oferă sfaturi credincioșilor
Rebecca Lee Crumpler, prima femeie de culoare medic. „Cu siguranță, dacă femeile nu pun întrebări medicilor, nu li se vor da răspunsuri”
Rebecca Lee Crumpler, prima femeie de culoare medic. „Cu siguranță, dacă femeile nu pun întrebări medicilor, nu li ...
România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram Turtucaia deja în 1913”
România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram Turtucaia ...
O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor
O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor
S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu
S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu